OOPArt este denumirea engleză pentru obiecte descoperite de-a lungul timpului, şi care nu-şi găsesc locul şi explicaţia istorică, deoarece nu aparţin erei lor, fiind fabricate în afara timpului, în afara contextului istoric, sau şi mai exact spus, obiecte care nu trebuia să se găsească acolo.
Americanul Ivan T.Sanderson a semnalat primul aceste enigme, dându-le denumirea aceasta, pentru a arăta că obiectele respective nu puteau fi decât de origine extraterestră, sau provenind din civilizaţii uitate şi foarte avansate tehnic, precum Atlantida.
Printre aceste OOPArt amintim pietrele de Ica, din Peru, ce reprezintă gravuri de animale fantastice, dinozauri coabitând cu oameni, dar şi tehnici avansate de chirurgie, telescoape, arme moderne, etc…
Ele sunt urmate de nu mai puţin celebrele figurine de Acambaro, ce reprezintă animale necunoscute, apoi anomalia din Ararat, pe care s-a presupus că s-ar afla ce a mai rămas din Arca lui Noe.
De asemenea s-au găsit uneltele minuscule în Anglia şi India, despre care se prsupune că aparţineau unor populaţii liliputane, dată fiind mărimea lor de câţiva centimetri.
Harta lui Piri Reis, datând din anul 1513, este celebră deoarece pe ea se vede detaliată America de Sud, dar şi insulele Azore, Canare, insula mitologică Antillia, ori date despre Antarctica din perioada când ea se afla sub gheaţă, în urmă cu 10.000 de ani.
Mai amintim aici structurile asemănătoare piramidelor sau unor fortificaţii descoperite în regiunea marţiană Cydonia Mensae, antena din Eltanin – o curiozitate oceanografică nedescifrată încă, apoi monedele scandinave vechi, găsite în Maine, ori calculatorul antic din bronz ce permitea calculul poziţiilor astronomice.
Manuscrisul din Voynich cu ilustraţii ciudate şi o scriere încă nedescifrată, presupus asemănătoare cu cea aztecă şi care în mare parte are descrieri de plante, nu face parte însă dintre OOPArt.
Lista obiectelor străine de locul şi timpul lor face obiectul unor studii vaste, ale căror rezultate sunt aşteptate cu mult interes de întreaga lume ştiinţifică.
Articol scris de Iulia Toyo