To be or not to be Charlie

Toata lumea condamnă barbaria crimelor și terorismul, se apără libertatea presei și libertatea de exprimare, iar apoi… lumea se împarte în două, între a fi, sau a nu fi Charlie…

Pe de o parte, se susține dreptul absolut la libertatea de expresie, se afirmă cu o nețărmurită simpatie că desenele revistei Charlie Hebdo sunt de o uimitoare inteligență și de un incontestabil talent, se spune că nu religia face legea, că satira a făcut parte dintotdeauna din Franța și că Islamul trebuie să o accepte și să înțeleagă că în Franța nu există interdicții religioase, că în Franța există dreptul de a practica blasfemia, iar cui nu-i place, să plece să trăiască în Arabia.

Pe de altă parte, se spune că desenele publicației Charlie Hebdo sunt blasfematoare și insultante, că nu este nimic amuzant, care să aducă râsul, că nu au mesaje care să aducă reflecția, că sunt provocatoare și destinate să șocheze, că tratează de rahat o mare parte a omenirii, că nu au respect și au ridiculizat profetul Mahomet știind că ofensează musulmanii într-o jignire intenționată.

Iar apoi se mai spune că nimeni nu a manifestat împotriva terorismului din Pakistan, Kaboul, Siria și alte părți ale lumii, unde mii de inocenți au murit în atentate, ca și cum viețile lor n-ar avea valoare, iar câteva voci extremiste murmură: dacă libertatea voastră de expresie nu are limite, atunci n-aveți decât să acceptați libertatea noastră de acțiune…

Noi încheiem cu un citat din Martin Luther-King care zicea că „Noi trebuie să învățăm să trăim ca frații, altfel vom muri toți împreună ca idioții„, și vă așteptăm opiniile asupra acestui subiect controversat, care divide lumea în doua părți : a fi, sau a nu fi, Charlie ?!

Articol scris de Iulia Toyo