Fecioarele-Zeițe, între venerație și blestem

După o tradiție ce se păstrează din secolul șaptesprezece, în Nepal există grupuri de fete alese încă de la vârsta de 3 ani, din momentul în care își pierd primul dinte de lapte, din familii budiste, spre a fi venerate.

Se consideră că ele reprezintă o protecție împotriva forțelor răului și că sunt aducătoare de noroc.

Sunt numite ZeiÈ›ele Kumari È™i sunt considerate ca fiind reîncarnarea zeiÈ›ei Durga. Pentru a fi alese din mii de candidate, fetele trebuie să răspundă celor 32 de criterii, printre care: să nu aibă nicio cicatrice, ochii să fie mari È™i rotunzi, braÈ›ele lungi, să aibă o sănătate excelentă, dinÈ›i albi È™i regulaÈ›i…

Apoi își părăsesc locuinÈ›ele È™i sunt ascunse în temple pe care nu le părăsesc decât la ceremonii de idolatrizare, la festivalul Indra Jatra unde îi aduc monarhului puterea de a guverna întregul an, È™i unde se îmbracă doar în roÈ™u – culoarea zeiÈ›elor, poartă coliere cu simbolul cobrei, sunt machiate cu un al treilea ochi, ce reprezintă percepÈ›ia unei alte realități, È™i nu au voie să-È™i manifeste emoÈ›iile, nici măcar un zâmbet ori o lacrimă.

În fiecare zi, de dimineață, servitoarele le îmbăiază în petale de trandafir și le ung cu uleiuri sacre, în vederea ofrandei zilnice.

Nu au voie să meargă la școală ori în socioetate, și de fapt nu prea au voie să meargă deloc, adică să nici nu atingă pământul considerat impur, motiv pentru care sunt transportate pe brațe sau în căruțe.

Abia după pubertate se întorc la viața pe care de fapt nu au cunoscut-o niciodată și pe care abia acum o descoperă.

Din păcate însă nu reușesc să-și întemeieze familii, din cauza unei legende vechi care spune ca cel ce se va căsători cu o zeiță Kumari va muri în anul viitor, iar multe dintre ele rămân cu grave probleme psihice în urma anilor de venerație și a întoarcerii într-o lume complet necunoscută.

Articol scris de Iulia Toyo