Biblia, fascinaţie şi mister

După 3500 de ani de ipoteze, interpretări şi traduceri în 2092 de limbi, Biblia nu înceterază să ne fascineze, iar misterele ei încă nedezlegate dau naştere la multe căutări şi controverse.

Vândută în peste 600 milioane de exemplare, ea rămâne un bestseller deasupra ideologiilor, ateismului şi descoperirilor ştiinţifice în evoluţia spaţiu-timp.

Amintim câteva ipoteze în contextul unei bune informări şi a unei depline libertăţi de interpretare a acestei moşteniri de seamă a omenirii, textele ancestrale şi, bineînţeles, cu respectarea libertăţii de credinţă a tuturor, indiferent de cultul religios de care aparţin, căci, mai presus de toate, Noul Testament îndeamnă la toleranţă.

Textele biblice, căci este vorba de mai multe texte ancestrale şi variate, la fel ca şi mitologiile indiene, tibetane, chinezeşti, incaşe, aztece, maya, egiptene, greceşti, romane, etc…, ne vorbesc despre vremuri când se prefigurau începuturile lumii.

Asupra enunţului din Biblia Ebraică „La început Elohim a creat Cerul şi Pământul” fac referire lingvişti şi cercetărori, atenţionând că Elohim este pluralul de la Eloah, distincţia dintre aceşti doi termeni jucând un rol covârşitor în interpretările mai noi, ce afirmă, la fel ca şi mitologiile altor popoare mai sus amintite, că textele vorbesc despre mai multi „zei”, ci nu doar despre unul singur.

Există diverse opinii şi intrepretări, dintre care amintim pe filologul Roger Vigneron în cartea sa „O altă lectură a Bibliei”, şi diverşi alţi autori care aduc noi ipoteze în cercetarea misterelor biblice.

Astfel, se avansează ideea că cei numiţi în texte „Fii lui Dumnezeu”, „Locuitorii Cerului” ori „Stele ale dimineţii” puteau fi locuitori ai altor planete, aflaţi în misiune temporară pe pământ, un fel de intermediari între noi şi „Spiritul Universal”, venirea lor pe pământ fiind descrisă în termeni care le erau la îndemână oamenilor de atunci la nivelul lor de cunoştinţe, şi anume: zburând în care şi jerbe de foc, ori plutind pe nori în mare glorie, şi care, conform textului ebraic, au făcut copii cu femeile de pe Pământ, alese cu grijă; se mai spune că ei vorbeau limba evreilor şi că le-ar fi transmis acestora multe cunoştinţe pe care însă nu le-au înţeles ori le-au interpretat greşit, şi că după fiecare revenire şi plecare a lor, a urmat o perioadă de decadenţă a omenirii, rămasă în istorie ca moment de dispariţii de mari civilizaţii. „Zeul Cosmic” ori „Marele Spirit Universal” este descris ca fiind „Energia Subtilă a Gândirii”, situat probabil în cea de-a patra dimensiune, ori în alte dimensiuni superioare, pe care Jesus Christ îl onora şi îl venera sub numele de „Tatăl Meu”, adică „Arhitectul Universului”, cel ce organizează Cosmosul cu tot ce conţine el, material şi spiritual.

Aflăm din traducerea corectă din ebraică, interpretarea cuvântului „ateism” ca fiind o lipsă a cunoaşterii, dar nu în sensul de ignoranţă, ci de greşeală în interpretare şi înţelegere.

Până la urmă, se mai spune că nici nu contează dacă Elohim este denumirea exactă pentru „constructorii lumii”, ci important se arată a fi faptul că nu suntem singuri în Univers, şi că poporul evreu ar deţine un mare secret, nedescifrat încă…

Vom reveni cu noi descoperiri şi dezbaterea unor noi opinii ce preocupă omenirea acestui mileniu, informaţii diverse, mistere nedescifrate, ori ipoteze confirmate.

Articol scris de Iulia Toyo